Narine Abgarian s-a nascut in Armenia, in anul 1971, intr-un orasel numit Berd. Parintii, intelectuali, un profesor si un doctor, au crescut o familie cu cinci copii, dintre care Narine este fiica cea mare. Tot legat de familie, important de mentionat este faptul ca bunicul din partea tatalui a fost un supravietuitor al genocidului armean, opera scriitoarei fiind, in consecinta, profund marcata de traumele suferite de poporul armean de-a lungul istoriei. Abgarian a absolvit Universitatea Lingvistica de Stat V. Briusov din capitala Armeniei, Erevan, iar in 1993 a hotarat sa se mute in Moscova. Decizia, luata imediat dupa ce si-a incheiat studiile universitare, i-a fost influentata puternic de mama sa, care considera mutarea necesara pentru a avea mai multe oportunitati decat in Berd sau chiar in Armenia. Scriitoarea isi incepe cariera de scriitor cu ajutorul cartilor pentru copii, acaparand atentia cititorilor cu ajutorul povestioarelor sale despre Maniunia, o fetita despre care scria in blogul sau. In urma succesului blogului apare prima carte pentru copii, in 2010, iar in anul 2011 castiga Premiul National Rukopis Goda pentru Manuscrisul Anului. Abgarian si-a dorit foarte mult sa scrie si un volum de povestiri despre batrani. Pornind la drum cu gandul de a pune pe hartie acest volum, a sfarsit, de doua ori, scriind romanele sale apreciate atat critic, cat, mai ales de cititorii din intreaga lume: "Din cer au cazut trei mere" si "Simon". Prozele ii sunt puternic influentate de stilul scriitorului sau preferat, Gabriel Garcia Marquez, apartinand si ele realismului magic. In 2022 a parasit Rusia, astazi impartindu-si timpul intre Armenia natala si Germania. O curiozitate legata de rutina de scris a Narinei Abgarian este aceea ca aceasta nu face parte din categoria scriitorilor care isi planifica sirul narativ - "sunt incapabila sa-mi planuiesc cartile, daca le stiu finalul, imi pierd interesul". Mai declara, foarte modest ca "muza ma viziteaza extrem de rar. Scriitorii sunt multi, muza este una singura. Cat timp ea se plimba, noi trebuie sa ne omoram in eforturile de a scoate ceva creativ, de a crea o piatra nestemata". Te invitam sa poposesti la raftul Narinei Abgarian si sa te lasi incantat de povesti creonate intr-un stil cu totul aparte.