Mutilat, aproape de nerecunoscut, eroul romanului Amadoca a supravietuit in chip miraculos luptelor din estul Ucrainei. Supravietuirea e insa o consolare marunta, caci, din cauza ranilor grave, el si-a pierdut memoria: barbatul nusi aminteste cum il cheama, nici de unde vine, nusi aminteste de nimic din viata lui de dinainte. In aceasta stare il gaseste o femeie care, cu rabdare si iubire, ii vorbeste despre trecut folosind fotografifii vechi de familie, imbinand fragmentele imprastiate pentru a ajunge in cotloanele cele mai ascunse ale mintii lui. Se spune ca Amadoca a fost candva cel mai mare lac din Europa, aflat pe teritoriul Ucrainei moderne, consemnat pentru prima data de Herodot si reprodus de cartografi pe hartile medievale timp de cateva secole, pana la disparitia lui brusca. Pornind de la aceasta metafora a identitatii pierdute, Sofia Andruhovici scrie despre influenta pe care o pot avea asupra destinului unui om Holocaustul, distrugerea intelectualitatii ucrainene in timpul represiunilor staliniste si invazia ruseasca asupra Ucrainei din 2014. Adevarul e ca nu m-am considerat niciodata autoarea unor "romane istorice". Asa-numitele mele ''romane istorice'' sunt mai degraba un exercitiu de imaginatie, o fantezie, un experiment. '''Daca s-a scris vreodata un roman care sa redea in forma potrivita istoria Ucrainei cu toata suferinta si in toate straturile ei profunde, atunci acel roman este Amadoca.'' - Suddeutsche Zeitung ''Sofia Andruhovici reuseste sa cartografieze un secol tumultuos din istoria Ucrainei fara sa se lase prada emotiilor. In Amadoca nu varsarea de sange, nici mitul si nici ideologia, ci iubirea este elementul de coeziune al tuturor povestilor: iubirea care mistuie sau are sanse de izbanda, iubirea care e prinsa sub jugul politicii si ameninta sa dispara.'' - Frankfurter Allgemeine Zeitung ''Cititorul ramane fascinat de bogatia detaliilor, care contrasteaza cu forma neregulata si fragmentata a romanului. Legatura dintre memoria colectiva si memoria individuala, precum si fictionalizarea ei inevitabila au fost rareori prezentate atat de rafinat.'' - Die Presse