Ioan Petru Culianu (5 ianuarie 1950-21 mai 1990) a fost istoric al religiilor, scriitor si eseist de origine romana. Din Iasi, s-a mutat in 1967 la Bucuresti pentru a urma Facultatea de Litere. Stramutarea a fost dureroasa, chiar el marturisind in volumul "Pacatul impotriva spiritului" ca a fost o experienta dura care l-a facut apoi sa se poata adapta cu usurinta oriunde in lume. Fiind membru PCR, primeste o bursa si reuseste sa plece in 1972 la cursurile de vara de la Perugia, in Italia. Dupa terminarea bursei solicita azil politic, fiind internat intr-un lagar de refugiati si unde sufera o depresie severa, avand chiar o tentativa de sinucidere. In 1976 s-a stabilit in Olanda, unde va sta doisprezece ani. Perioada aceasta a fost deosebit de prolifica: douazeci si sase de studii, saizeci si patru de articole si recenzii, patru carti de specialitate despre religii. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Divinity School, University of Chicago. Cunoscut drept discipol si protejat al lui Mircea Eliade, el a fost asasinat prin impuscare la 21 mai 1991, chiar in incinta Universitatii din Chicago, dupa ce primise cartea verde si urma sa fie angajat ca profesor asociat. Crima nu a fost insa elucidata.