Substanta epica in cartea de fata este, ca si in prima carte, Io, al doilea, de natura autobiografica. Ea se incadreaza sub multiple aspecte in genul memorialistic, autorul asumandu-si, inaintea cititorului, riscul de-a trece cu bine doua probe de incercare: de-a sti povesti si… de-a avea ce povesti. Aceste praguri, scriitorul Mugea le trece firesc, fara a invedera cel mai mic efort strain placerii de-a scrie. Si pentru pasiunea sa indrazneste, ca metoda de tratament literar, sa-si sparga intregul vietii in tandari, ca apoi sa dea viata estetica fiecarei bucati, facand-o sa sugereze nostalgie, veselie, tristete sau furie, sa trezeasca si sa transmita dezamagire, indiferenta sau entuziasm, in functie de faptele pe care le incita la destainuire si le asaza pe tabloul valorilor individuale si sociale in care crede cu sinceritate. - Ion Noja 

 

Personalitate polivalenta, autorul continua sa depene, in cel de-al doilea volum de memorii, intitulat inspirat Tandari, cu un farmec unic, de mare povestitor, firul narativ al unei vieti  spectaculoase. Harul sau de a istorisi, cu haz, intamplari si evenimente personale ne convinge, inca odata, ca daca nu ar fi optat pentru bisturiul de chirurg ar fi putut cu usurinta sa-si faca un nume in lumea scrisului, caci savantul Toma T. Mugea este un povestitor autentic si un ganditor original in teoriile stiintifice prin care cauta cheile pierdute ale universului. - Ion Cristofor